Cum ar fi daca banca te-ar plati pe tine pentru a-ti acorda un imprumut, in timp ce daca ai vrea sa faci un depozit la banca ar trebui sa mai vii si cu alti bani de acasa, in loc sa fii chiar tu cel care castiga din dobanzile oferite de banca? Cam acestea ar fi, pe scurt, efectele implementarii dobanzii negative. In terminologia folosita in dreptul bancar, dobanda negativa poate sa insemne: dobanda debitata intr-un cont, dobanda din care se scade valoarea comisionului trimestrial prelevat asupra depunerilor straine intr-un cont sau dobanda dedusa din capital. Pentru a stimula deschiderea mai multor conturi de depozite, dobanzile trebuie sa fie ridicate (dobanda pozitiva), in timp ce dobanda negativa ii va speria pe oameni, care se vor grabi sa isi lichideze depozitele existente. Bancile centrale sunt cele care stabilesc nivelul ratei directoare (rata dobanzii de referinta), in functie de evolutia pietelor financiare, pentru a le regla. Aceasta rata este impusa de catre bancile centrale si bancilor comerciale.
- 1. Dobanda negativa: definitie si mecanisme
- 1.1. Care este scopul dobanzilor negative?
- 1.2. Consecintele majore ale dobanzilor negative
- 2. Imprumut (credit) cu dobanda negativa
- 3. Dobanda negativa la depozite
1. Dobanda negativa: definitie si mecanisme
Rata negativa a dobanzii, respectiv ideea costurilor de imprumut sub zero este un concept economic neconventional care, teoretic, ar putea da mediul bancar peste cap.
Unele banci centrale din Europa (Germania, Franta, Danemarca etc.) si Japonia au calcat deja pe acest teritoriu „minat”. Una dintre consecintele acestei masuri a fost ca valoarea certificatelor de trezorerie pe termen scurt a scazut substantial.
Pe de alta parte, cand preturile cresc, randamentul pe care il genereaza obligatiunile scade, ceea ce inseamna ca o cerere mare ar putea conduce la scaderea randamentelor sub 0%. Astfel, o obligatiune cu randament negativ ar deveni una care ar aduce mai putini bani in timp, fata de nivelul investitiei initiale.
1.1. Care este scopul dobanzilor negative?
Bancile centrale introduc uneori rate negative ale dobanzilor din mai multe motive, regula de baza fiind aceea ca dobanda negativa este o solutie utila, de luat in calcul, in perioadele de criza economica majora.
Principalul motiv este stimularea imprumuturilor si a cheltuielilor pe care le fac cetatenii. Apoi, mai contribuie si la reducerea inflatiei. In al treilea rand, poate contribui la devalorizarea monedei unei tari, prin stimularea comertului. Inflatia apare atunci cand preturile cresc, iar puterea de cumparare a consumatorilor scade. Deflatia reprezinta situatia opusa: preturile scad, puterea de cumparare este mare, iar bancile este posibil sa nu mai acorde credite, deoarece dobanda scazuta ar acestora nu le-ar mai avantaja.
In ceea ce priveste piata de consum, atunci cand se afla in fata posibilitatii de a contracta credite cu dobanda negativa, se activeaza un mecanism psihologic prin care potentialii clienti ai bancilor sunt dispusi sa isi asume mai multe riscuri decat de obicei si sa semneze contracte de imprumuturi cu bancile, pentru achizitia de bunuri, petrecerea unor vacante mai costisitoare, pe care nu si le permit in mod obisnuit etc.
1.2. Consecintele majore ale dobanzilor negative
Specialistii spun ca ratele negative ale dobanzilor nu conduc intotdeauna la rezultatele pe care le sugereaza teoria economica, starnind ingrijorari cu privire la rulajele bancilor si la profitabilitate.
Teoretic, bancile comerciale ar putea ajunge in situatia in care sa solicite bancilor centrale compensatii, pentru situatiile in care ar ajunge sa functioneze in pierdere. Daca un potential client al bancii s-ar gasi in situatia in care chiar banca sa il „plateasca” pentru a contracta un imprumut, acest lucru nu ar fi deloc in avantajul institutiei bancare.
Creditorii fac, de obicei, multi bani din ratele dobanzilor. In tarile in care au fost impuse aceste rate negative ale dobanzilor, profiturile bancilor au fost restranse, reprezentantii acestora s-au descurajat in privinta acordarii de imprumuturi, iar economia a fost incetinita.
Exista si o alta ingrijorare in privinta dobanzii negative: aceasta ar putea genera pierderi bancare si pentru oameni, iar acestia ar putea sa prefere sa isi tina banii „la saltea”, in loc sa ii depuna la banci. Astfel, se asigura ca nu vor avea pierderi, ca in situatia in care banca la care au un depozit sau mai multe ar adopta dobanzi negative.
Persoanele care obisnuiesc sa faca economii, dar si cele care au venituri lunare fixe ar avea, de asemenea, de suferit intr-un astfel de context economic.
Pentru cei care vor sa investeasca in obligatiuni cu randamente negative, iar apoi sa le revanda, lucrurile pot merge bine sau rau, nu exista o reteta sigura. In plus, aici exista si o anumita doza de noroc: cumpararea unei obligatiuni la un nivel situat sub zero si pastrarea acesteia pana la scadenta, in coditiile in care dobanda negativa continua sa scada, este o modalitate garantata de a pierde bani; dar, daca o vinzi pe masura ce preturile continua sa creasca, vei ajunge sa castigi mai multi bani, pastrand si un fond de rezerva.
2. Imprumut (credit) cu dobanda negativa
Un credit cu dobanda negativa poate fi foarte avantajos pentru cel care imprumuta diferite sume de la banci, pentru o perioada. De aceea, atunci cand bancile centrale impun dobanzi foarte scazute sau negative, bancile comerciale acorda mai putine credite decat in conditii normale sau chiar le stopeaza. Si asta, pentru ca imprumuturile cu dobanzi negative pot avea efecte serioase asupra rentabilitatii bancilor comerciale.
Pentru a putea functiona in parametri optimi, o banca trebuie sa obtina un anumit profit din diferenta ramasa atunci cand scade din veniturile incasate din dobanzile imprumutatilor sumele pe care le achita ca dobanzi catre deponenti.
Iar daca bancile nu mai pot functiona in parametri optimi, intregul sistem financiar al unei tari risca sa se prabuseasca.
De retinut, insa, ca dobanzile negative sunt o solutie de criza, aplicabila doar in situatii critice, atunci cand este nevoie sa se diminueze cresterea economica.
3. Dobanda negativa la depozite
Dobanzile negative, dupa cum am aratat, pot afecta rentabilitatea bancilor. Daca acestea vor reduce considerabil dobanzile la depozite, pana cand acestea vor deveni negative, este foarte probabil ca majoritatea deponentiilor sa isi scoata banii din conturi si sa ii investeasca sau, pur si simplu sa ii pastreze acasa. Astfel, rulajul bancilor se va diminua foarte mult, existand riscul ca foarte multi clienti sa isi scoata toti banii din sistemul bancar.
Iata, deci, ca exista o stransa legatura intre dobanda negativa la imprumuturi si dobanda negativa la depozite. In economia globala, costul unui imprumut constituie un punct de referinta pentru alte domenii economice. In cazul in care costul imprumutului creste, numarul consumatorilor scade. In caz contrar, cand dobanzile ajung sa scada chiar si sub 0%, devenind negative, numarul consumatorilor creste, ceea ce contribuie la propulsarea si dezvoltarea economica a intregii tari.
Surse foto: Pixabay.com
